Biserica de la poalele carierei de unde s-a extras piatra pentru cetățile dacice

Sântămăria de Piatră este o mică localitate ce ține de orașul Călan, județul Hunedoara. A nu se confunda cu localitatea Săntămăria Orlea, tot din județul Hunedoara, dar mult mai cunoscută prin intermediul monumentelor de pe teritoriul ei.

Despre Sântămăria de Piatră (Mariensdorf în limba germană, Kőboldogfalva în limba maghiară) nu am reușit să găsesc multe informații, iar aproape toate informațiile pe care le-am găsit sunt de pe portaluri online din Ungaria. Astfel, localitatea a fost atestată documentar în anul 1346. Dacă în anul 1910 localitatea avea 527 de locuitori, la recensământul din anul 2011 mai avea 175 de locuitori. În localitate s-ar fi descoperit impresionante fragmente din statui romane de marmură.

Roviniete.ro

În Sântămăria de Piatră am ajuns pentru că am zărit din depărtarea silueta interesantă a unei biserici. Cu toate acestea, din lista bisericilor de piatră din Țara Hațegului (Colț, Densuș, Geoagiu, Gurasada, Ilia, Lesnic, Mintia, Prislop, Rapoltu Mare, Sânpetru, Sântămăria Orlea, Strei), cea din Sântămăria de Piatră este cea despre care se știu cele mai puține lucruri.

biserica santamaria de piatra din departare

Biserica ar fi de stil reformat (calvin) și ar data din secolul al XIII-lea. În jurul bisericii a funcționat mănăstirea Sf. Apostol Toma. Mare parte din zidul de incintă s-a păstrat.

zidul de incinta si cimitirul

Sântămăria de Piatră este cea mai apropiată localitate de carierele de unde s-a extras piatra cu care au fost construire cetățile dacice din munții Orăștiei.

In satul cel mai apropiat de cariera antica, Santamaria de Piatra, se vad destul de rar blocuri de calcar de dimensiuni asemanatoare cu cele dacice. Doar in zidul care imprejmuieste casa ultimului pietrar din sat, unele bucati de piatra sunt slefuite pe patru fete. Localnicii spun ca in casa cea mai apropiata de Magura Calanului a trait o familie de pietrari. Ultimul mester pietrar, Iosif Negoescu, s-a stins din viata prin 1957. „Era un om mare, vanjos, intorcea singur cate-o piatra mare. Facea si pietre de zid, dar mai ales pietre de moara. Venea lumea de departe cu caruta ca sa ia piatra de moara. Fiul lui, sotul meu adica, nu a mai fost tentat sa-nvete meseria. A venit atunci vremea-n care tinerii mergeau la scoala si-si alegeau alte meserii”, spune Eftica Negoescu, nora ultimului pietrar din Santamaria de Piatra.

Sursa: Replica Hunedoara, Reportaj: La cariera dacilor, nr. 313, 13-19 noiembrie 2008

Cariera de piatră încă există, dar istoria bisericii vechi de circa șapte secole este total necunoscută. Și nu există niciun indicator către ea, nu există niciun fel de semnalizare, în timp ce clădiri de dată mult mai recentă sunt semnalizate și incluse în circuitele turistice. Iar peisajele de la Săntămăria de Piatră sunt superbe.

biserica din santamaria de piatra

drum santamaria de piatra

panorama santamaria de piatra

biserica din santamaria de piatra imagine

imagine biserica din santamaria de piatra

cruce cimitir santamaria de piatra

Vă recomandăm:
  • Documentarul „Biserici fortificate ale sașilor din Transilvania” produs de Noi Media Film (cu subtitrare în română, engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană). Click pentru a-l comanda.
  • Abumul Transilvania” de Florin Andreescu: Acest album de lux oferă o perspectivă completă asupra regiunii Transilvaniei, neignorând niciuna dintre faţetele sale. Identificată cel mai adesea cu burgurile clădite după model german şi bisericile fortificate, Transilvania înseamnă mai mult decât atât. Descoperiţi celelalte atracţii ale sale în acest album inedit! Click pentru a-l comanda
  • „Istoria Transilvaniei” de Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan: „Toleranţa” transilvană a însemnat, în funcţie de realitate, dar şi de interpretarea fiecăruia, acceptare şi respingere în acelaşi timp, primire şi excludere, egalizare şi segregare, dând societăţii o formă şi o funcţionare sui generis. Cartea aceasta îşi propune să arate cum s-a putut produce acest lucru de-a lungul timpului, care au fost priorităţile şi cum au evoluat lucrurile deopotrivă în context local, regional, naţional şi european. Click pentru a o comanda
  • Transilvania. Un patrimoniu în căutarea moștenitorilor săi” de Sergiu Nistor

Bogdan Federeac

M-am născut în 1989 și sunt licențiat în filologie.
Scriu prin reviste din 2003;
Primul blog l-am avut in 2008, iar din 2011 am avut câteva colaborări cu presa centrală;
În 2012 am lansat www.fede.ro și tot în 2012 am publicat un volum de versuri.
Din primăvara lui 2015 am început să cartografiez România frumoasă, România mea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *