Cea mai autentică poveste moldovenească

Cea mai autentică poveste moldovenească nu ne-a rămas de la Creangă, nu este nici în manuale și nici în culegerile de folclor, ci este povestea zilelor noastre. Bineînțeles că locul este județul Vaslui, un adevărat topos, iar intriga este dată de aventurile unui triunghi conjugal, diferențe de vârstă, primari, fuga în fundul gol prin păpușoi, dar și un viol pe nesimțite:

Ionicã Costin, din satul Oprisita, lucreazã, pe timpul verii, ca salahor pe santiere din municipiul Vaslui, pentru a strânge ceva bani. Vineri, 1 august, acesta s-a învoit de la muncã la rugãmintea vãrului sãu, pentru a-i împrumuta acestuia o motocositoare. Mare i-a fost mirarea ca, atunci când a ajuns acasã, sã gãseascã în fata portii masina primãriei. “Eu aveam o bãnuialã asa cã mi-am dat seama imediat cã e ceva în neregulã. Mi-am dat jos papucii sã nu fac zgomot si m-am furisat descult. Când intru în bucãtãrie, i-am prins în fapt. Primarul în fundul gol, nevastã-mea în fundul gol! Când m-au vãzut, nevastã-mea a început sã tipe. Primarul, cu pantalonii pe vine a fugit spre masinã. Noroc de vãru-meu, care mã tinea, pentru cã altfel se întâmpla o nenorocire! Nevastã-mea a fugit si ea. În pielea goalã a fugit prin porumb. De atunci, n-am mai vãzut-o”, ne-a povestit Ion Costin.

 

Versiunea femeii este alta: “Vineri dimineatã am spãlat covoarele pentru bisericã, dupã prânz, fiind obositã, dupã ce m-am spãlat de la brâu în jos, m-am culcat în bucãtãria de varã. La un moment dat, la ora 15.38 (?) m-am trezit si l-am vãzut în usã pe bãrbatu-meu, Ionicã, care mi-a strigat sã aduc cutitul. Eram buimacã, am dat sã plec dupã cutit, când vãru Ghitã mi-a strigat sã nu fac asta! Nici nu am stiut cã primarul este între picioarele mele, eu dormeam si nu l-am simtit, iar primarul are obiceiul sã intre în curtile oamenilor fãrã sã anunte. De frica lui bãrbatu-meu am fugit în pãpusoi, de trei zile nu am mâncat si nu am bãut apã…” se “dezvinovãtea” femeia. “Eu am un bãrbat bun, care mã satisface, cum sã-l însel eu cu mosul de primar? Mai mult, eu eram la ciclu, ce-mi trebuia mie bãrbat?! Pe primar, abia dacã-l cunosc, sotul a lucrat pentru el atât în campanie, cât si ca electrician la primãrie, fãrã sã primeascã vreun ban. Dar-ar dracu’ în primar si în cei care l-au ales, cã eu nu l-am votat!”, se dãdea de ceasul mortii Marcela, sotia adulterã.

 

“Dupã ce au crescut copiii, sotia mea mi-a fãcut numai necazuri, s-a apucat sã bea, mi-a vândut pe bãuturã si calul, si fânul, dar am iertat-o. Eu muncesc pe santier la Vaslui, îmi rup umerii la roabã sau cãrând materiale de constructii, iar acasã nu gãsesc nici de mâncare, nu-mi spalã hainele, si nu am parte nici de o vorbã bunã. Iar acum s-o gãsesc cu un alt bãrbat, si ce bãrbat, unul mai bãtrân cu mult ca mine? Dacã ea m-a fãcut de rusine în tot satul, s-o fac si eu de rusine, si pe ea, si pe primar, care s-a dat la femeia mea!”, era decis Ioan Costin, care a fãcut plângere la politie împotriva primarului, pentru tulburare de posesie.

Povestea completă o găsiți aici

Bogdan Federeac

M-am născut în 1989 și sunt licențiat în filologie.
Scriu prin reviste din 2003;
Primul blog l-am avut in 2008, iar din 2011 am avut câteva colaborări cu presa centrală;
În 2012 am lansat www.fede.ro și tot în 2012 am publicat un volum de versuri.
Din primăvara lui 2015 am început să cartografiez România frumoasă, România mea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *