Iarna de acum și cea de acum nouăzeci de ani

În fiecare an ne plângem de schimbările climatice. Ni se pare că în ceilalți ani iarna era iarnă, iar vara era vară. Am auzit deseori în ultima săptămână că „vai, avem Crăciun fără zăpadă”, dar mi-amintesc că așa a fost și anul trecut. Îmi amintesc cum am plecat pe 24 decembrie din Sibiu și era neobișnuit de cald pentru sfârșitul lunii decembrie și că zăpada lipsea cu desăvârșire. În drumul pe care l-am făcut atunci, de peste 400 de kilometri (Sibiu-Săveni), doar pe Cheile Bicazului am dat de zăpadă, dar și aceea pe punctul de a se topi. Pe 25 decembrie era cald, iar imașul din fața curții bunicilor era ud din cauza ploii. Abia pe 26 decembrie a fost lapoviță, dar în următoarea zi deja erau coduri galbene și portocalii de ninsori în unele județe.

Și hai să vedem ce scria Jeni Acterian în urmă cu aproape nouă decenii:

5 ianuarie (1937):

Mâine e Boboteaza. Cică e „gerul Bobotezei”. Eu cred că aici, în București, clima ni s-a schimbat. Acum un an cam tot așa a fost. Aproape că n-avem iarnă. Anul ăsta a nins de două ori, dar n-a rezistat. Mâine e Boboteaza, cu tradiție de îngheț și zăpadă – dar e un cer albastru, soare și căldură, că te crezi în mai. Azi am stat cu ferestrele deschise (…).

Jeni Acterian, Jurnalul unei fete greu de mulțumit, Ediție integrală, Humanitas,  2015 – redusă cu 30%

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Enter Captcha Here : *

Reload Image