În debutul acestei primăveri am prins ocazia să-mi vizitez, pentru prima oară, rudele din satul Avram Iancu, județul Bihor. Nu știam mare lucru despre zona Câmpiei Crișurilor, dar ce am descoperit la fața locului m-a uimit (într-un sens bun).
Wikipedia îți spune așa:
Avram Iancu (maghiară Keményfok, Mártontelke, Kiskemény, Nagykemény, cunoscut și sub denumirea de Chemenfoc sau Regina Maria) este un sat în partea de sud-vest a județului Bihor, în Câmpia Crișurilor. Este reședința comunei Avram Iancu.
Eu spun așa:
Primul lucru care m-a uimit a fost poziționarea strategică: localitatea se află la distanțe egale de cele mai apropiate orașe: Chișineu Criș și Salonta, dar și la aceeași distanță de orașele reședință de județ din apropiere, Oradea și Arad. Apoi m-a uimit forma localității, cu toate străzile perpendiculare și paralele, mai organizare decât ceea ce am văzut în SUA. Explicația este simplă: localitatea este una recentă, de după Primul Război Mondial, un fel de colonie românească în apropierea graniței cu Ungaria. Ș liniștea de acolo m-a uimit. La fel ca și calmul oamenilor, la fel ca și graiul lor, cu influențe ungurești (folosesc multe regionalisme). Zona de câmpie le este favorabilă agriculturii, pânza freatică este la suprafață astfel încât fiecare are fântână cu hidrofor și acces la apă potabilă nonstop.
Avram Iancu este un sat de coloniști plecați din Munții Apuseni. În 1928 erau 272 de familii sosite. Dar istoria comunei este cu mult mai veche. În componența comunei intră trei sate: Avram Iancu (până în anul 1947 colonia se numea Regina Maria), Ant (atestat istoric în anul 1353, ca așezare de iobagi) și Tămașda (în anul 1169 a fost atestată ca Villa Tamasd, iar în 1241 ca Pons Tomae)
Și cea mai veche biserica romanică din Transilvania
În satul Tămașda, component al comunei Avram Iancu și fost târg teutonic fortificat (Pons Tomae), se află cea mai mare bazilică romanică din Transilvania (construită în secolul al XII-lea). Satul și, automat biserica, au suferit în urma invaziei tătare din 1241 când localitatea a fost distrusă aproape total. Cu toate acestea, biserica este în picioare și după 900 de ani. Despre biserica din Tămașda s-a scris în presa centrala ca fiind biserica transformată în coteț, asta după ce în urma reformei agrare din anii 1920 un sătean s-a trezit cu biserica în curtea lui. Biserica este în acest moment în plin proces de renovare.