Bani curați din blog, nu bani spălați

Mă, da tu faci ceva bani cu blogul ăla sau consumi manganul degeaba? Nu o dată am auzit întrebarea asta de la cunoscuți. Răspunsul e da, ca de la un job part-time, dar cu fluctuații.

Am început să scriu pe blog din pură pasiune, în martie 2008, pe Blogspot. În mai 2012 am achiziționat un domeniu plus hosting, iar din luna iunie am continuat să scriu pe blogul nou (destul de târziu am importat aici arhiva de pe Blogspot). Am avut și noroc de o actualizare de PageRank realizată la scurt timp după ce am trecut pe .ro. Așa se face că după luna august 2012 am început să mai câștig un bănuț din asta. Am avut un client, prin intermediul unui prieten, care a cerut un advertorial. Apoi i-am descoperit pe băieții de la  e-advertising (pe atunci era doar Eugen și Andrei, între timp treaba a mers bine și în spate este o adevărată echipă). Din noiembrie am semnat și contractul cu ei, iar de atunci a trecut mai bine de un an și jumătate și nu a fost lună în care să nu am de câștigat de pe urma lor. Ba mai mult, știu că atunci când trebuie să plătesc rata la bancă îmi intră banii pe card de la e-advertising (hmmm… la început erau „articole-sponsorizate”) și banca își retrage banii, fără să am alte griji. O singură dată am crezut că au fost probleme, dar Eugen m-a calmat repede și apoi a trebuit să le cer scuze pentru că ei făcuseră tranzacția, dar am avut o eroare cu cardul, iar banca nici măcar nu mi-a dat răspuns la cererea pe care am înaintat-o cu privire la un refuz la plată.

Știu că la început, am făcut totul ca la carte: am investit câțiva bănuți în blog, iar când investiția s-a întors, am făcut o reinvestiție: un nou domeniu, un nou site. A început să producă și acela. Banii veniți i-am reinvestit într-un alt proiect și apoi într-un al patrulea. Când mi-am dat seama că nu mă pot ocupa de toată proiectele și de job am făcut ceva ce poate nu trebuia făcut: am renunțat la două dintre proiecte. Poate în acel moment trebuia să renunț la job și să încerc să dezvolt proiectele cât mai mult.

Mi-a fost frică de fluctuațiile pe care le aveau veniturile din blogging. Au fost luni când sumele mi-ar fi asigurat traiul pe o lună de zile, dar și perioade în care nu îmi scoteam decât banii de țigări. Pentru că ai perioade în care advertiserii sunt interesați și altele în care nu. Pentru că ai momente în care singurul articol pe care ai putea să-l scrii e remunerat cu prețul unui pachet de țigări și-o bere. Pentru că ai momente în care trebuie să refuzi să scrii pentru că nu ai timp (deși ai avea nevoie de bani). Abia apoi mi-am dat seama că fiecare bănuț contează și că „leu cu leu se face suta” (mulți nu ar fi de acord cu mine). Și, după ce mi-am luat și câteva țepe cu clienți punctuali, mi-am dat seama cât de mult a contat seriozitatea băieților de la e-advertising. Când a trebuit să îmi scot fișa fiscală, bănuții câștigați erau declarați. Bani curați din blog, nu bani spălați 😉