Biserica din Densuș: cea mai stranie minunăție

De biserica din Densuș am aflat prima dată în copilărie, datorită banilor. Biserica din Densuș apărea, alături de poarta cetății Alba Iulia și lupul daci pe bancnota de 5000 de lei de la începutul anilor 1990. Bancnota, mov, avea pe față bustul lui Avram Iancu, un peisaj din munții Apuseni cu o biserică și  reversul unei monede dinainte de retragerea aureliana. Apoi am regăsit biserica din Densuș pomenită foarte des în articolele unor dacofili care făceau referire la locul natal al Densușienilor, mai ales la Nicolae, cel care a scris Dacia Preistorică (abia în momentul în care am intrat în Țara Hațegului și când am văzut biserica mi-am dat seama că e normal ca un om inteligent, cum a fost Nicolae Densușianu, să o ia razna și să creadă că toată civilizația lumii s-a născut în interiorul arcului carpatic). Îmi doream încă de pe atunci să văd clădirea catalogată de Nicolae Iorga drept „fără pereche în toată românimea”.

Mi-e greu să descriu sentimentul pe care l-am avut când am ajuns în centrul satului Densuș și vedeam că ne apropiem de biserică. Și te simți copleșit în momentul în care te apropii de zidurile clădirii a căror vechime nu a fost datată, ci doar speculată.

Despre vechimea bisericii din Densuș există mai multe ipoteze.  Fiind construită cu materiale romane, unii au avansat ipoteza că biserica a fost fie un templu păgân, fie un altar de sacrificiu,  ambele ipoteze mergând pe o vechime de aproape doua milenii. Nici măcar aceste ipoteze nu dau ca sigure materialele folosite pentru construcție: fie este vorba despre piatră adusă de la Sarmisegetusa Ulpia Traiana (după retragerea aureliană), fie au fost refolosite materialele din care au fost ridicate niște villa romane din apropiere. Tot aceste ipoteze afirmă că actuala întrebuințare, cea de biserică, ar data din secolele III-IV. Alte surse afirmă că biserica datează din secolul al XIII-lea.

Posibil cea mai veche biserică românească a fost salvată de unguri

Prin anii 1850 localnicii erau nemulțumiți de dimensiunea bisericii și au dorit să o dărâme pentru a construi una mai mare și mai frumoasă. Salvarea a venit de la autoritățile de la Budapesta care a interzis această acțiune, considerând biserica din Densuș o biserică-monument.

Despre vechime și originile bisericii au existat și vor mai exista controverse ce nu vor fi tranșate decât în urmă unor cercetări serioase și a unor săpături arheologice ce tot întârzie să fie realizate.

În Țara Hațegului sunt numeroase biserici de piatră impunătoare și asta este paradoxal pentru că majoritatea au dimensiuni mici, ale unor capele cneziale. Biserica din Densuș este prima pe care am vizitat-o și despre care scriu, dar urmează și celelalte. Trecând peste toate, însă, ceva din mine spune că acest monument de piatră este cea mai veche biserică din țară, ba chiar cea mai veche clădire care încă este în picioare (dacă nu ar fi fost acoperită cu plăcit de piatră, cu siguranță situația ar fi fost alta acum).

Leii de pe biserică:

Vă recomandăm:

• Documentarul „Biserici fortificate ale sașilor din Transilvania” produs de Noi Media Film (cu subtitrare în română, engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană). Click pentru a-l comanda.

• Abumul „Transilvania” de Florin Andreescu: Acest album de lux oferă o perspectivă completă asupra regiunii Transilvaniei, neignorând niciuna dintre faţetele sale. Identificată cel mai adesea cu burgurile clădite după model german şi bisericile fortificate, Transilvania înseamnă mai mult decât atât. Descoperiţi celelalte atracţii ale sale în acest album inedit! Click pentru a-l comanda

• „Istoria Transilvaniei” de Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan: „Toleranţa” transilvană a însemnat, în funcţie de realitate, dar şi de interpretarea fiecăruia, acceptare şi respingere în acelaşi timp, primire şi excludere, egalizare şi segregare, dând societăţii o formă şi o funcţionare sui generis. Cartea aceasta îşi propune să arate cum s-a putut produce acest lucru de-a lungul timpului, care au fost priorităţile şi cum au evoluat lucrurile deopotrivă în context local, regional, naţional şi european. Click pentru a o comanda

• „Transilvania. Un patrimoniu în căutarea moștenitorilor săi” de Sergiu Nistor