Cum am contribuit la crearea unei legende

A fost mai simplu decât mă așteptam și a venit din senin. Povestea e scurtă: mă trezesc într-o dimineață că primesc vizite cam multe pe un articol de acum 5 ani („Diavolul din cauza căruia românii au părăsit biserica din Bretea Română peste noapte”), toate venind din căutări. Caut și eu să văd ce s-a întâmplat. Cu o zi înainte, pe adevărul.ro a apărut articolul „FOTO Blestemul bisericii părăsite din cauza unei picturi de groază. Nimeni nu s-a atins de icoana bizară”, apoi articolul a stârnit curiozitatea cititorilor. Așa au ajuns pe blog, datorită unui articol de pe Adevărul. Bun, și unde este legenda aici? În urmă cu 5 ani scriam:

Interesant este că imediat ce intri în naos, în partea dreaptă a zidului de intrare se văd urmele picturii unui drac ținând în mână un potir. În interiorul bisericii se mai pot observa urme ale picturii (un fragment dintr-o reprezentare a Fecioarei Maria), dar și faptul că picturile naive vechi au fost acoperite de către un brâu pictat cu elemente tradiționale. Cine știe, nu am stat de vorbă cu sătenii din Bretea Română, poate că localnicii s-au grăbit să părăsească biserica tocmai din cauza acelui diavol sau a vreunui blestem local. În lipsa unor informații prefer să cred că biserica ortodoxă din Bretea Română a fost abandonată din cauza acelui drăcușor. Nu de asta s-o fi rupt și podul de pe râul Strei, aflat la nici 500 de metri de ruinele bisericii.

Diavolul și blestemul erau supozițiile proprii. Asta am vrut să cred, să nu fie ceva banal.

Ce apare zilele acestea pe adevărul.ro?

Toate icoanele zugrăvite pe pereţii au fost distruse de umezeală, cu excepţia unui tablou neobişnuit. „Icoana” aflată pe un perete din spatele uşii bisericii înfăţişează Moartea, cu un zâmbet larg, ţinând în mână un pocal. Simbolistica ei este mai puţin cunoscută, dar oamenii îi atribuie o semnificaţie sumbră. (…)

„Faptul că doar pictura Morţii a rămas aproape neatinsă nu este un semn bun pentru noi”, crede unul dintre localnici. În trecut, chipul întunecat al Morţii a fost acoperit cu un strat de zugrăveală, însă ea s-a deteriorat şi căzut, lăsând intact tabloul. (…)

Cei mai mulţi dintre săteni povestesc că nu s-au mai apropiat de ani buni de biserica părăsită, iar „icoana” i-a îndepărtat şi mai mult.

Iar autorul articolului a mai abordat subiectul și în 2016 („VIDEO Biserica blestemată ascunde un secret înfiorător: personajul malefic care nu a putut fi alungat din locul părăsit”):

Din pictura religioasă care în trecut îi împodobea pereţii, un singur chip pictat a rămas aproape neatins, în timp ce restul icoanelor s-au desprins de pe ziduri odată cu tencuiala ori s-au prăbuşit împreună cu pereţii. „Icoana” rămasă întreagă înfăţişează moartea, care ridică un pocal. Unii dintre localnici cred că pictura neatinsă încă este un semn rău.

În urmă cu doi ani, în apropierea bisericii din Bretea Română s-a petrecut un fapt neobişnuit. Podul peste râul Strei s-a prăbuşit „din senin” pe o porţiune de circa 100 de metri şi face ca sătenii din Bretea să fie nevoiţi să ocolească mai mulți kilometri pentru a ajunge cu maşinile la Drumul Naţional 66.

Nu pot decât să mă bucur de promovarea unor locuri mai puțin cunoscute. Și nu pot să nu mă amuz când supozițiile mele au fost luate drept fapte, iar blestemele invocate au devenit reale. Se pare că nu trebuie să treacă generații pentru a crea povești și legende, sunt necesari doar câțiva ani.

Aceasta este pictura care continuă să supraviețuiască și să incite mințile celor ce o descoperă: