Filmul anului 2014 nu a fost unul din acest an, ci unul pe care l-am ratat din 2006. Am scris despre el într-o mini-anchetă despre filmele ce ne-au plăcut în acest an pe zonanoua.com (să intrați să citiți acolo și topul filmelor, dar și cel al cărților și cel despre muzică).

bogdanfedereac

Primul film care mi-a ridicat părul pe brațe, m-a ridicat din pat să mă trimită la masa de scris și mi-a provocat insomnie. Sentimente contradictorii. Am început să iubesc călăul care și-a protejat victima cu riscul de a deveni el însuși victimă – un altfel de sindrom Stockholm. Ofițerul Stasi care își descoperă latura umană. Fără dulcegării și replici hollywoodiene; vicii vs. onoare, trădare vs. prietenie, comunism vs. democrație, coruptul & incoruptibilul, Zidul Berlinului mai mult decât graniță. Și actorul principal – Ulrich Mühe – care se duce să ridice premiul Oscar pentru cel mai bun film străin, stă câteva ore și se întoarce în Germania pentru o intervenție chirurgicală, după patru luni acordă un interviu unei publicații și recunoaște că are cancer de stomac, iar a doua zi moare. Viețile celorlalți trăite mai intens de actori decât de personaje. Și mereu întrebarea: de ce românii nu au fost în stare de așa un film, având toate ingredientele la îndemână?

Loading

Bogdan Federeac
contact@fede.ro
M-am născut în 1989 și sunt licențiat în filologie. Acum sunt student la Ecologie și Protecția Mediului; Scriu prin reviste din 2003; Primul blog l-am avut in 2008, iar din 2011 am avut câteva colaborări cu presa centrală; În 2012 am lansat www.fede.ro și tot în 2012 am publicat un volum de versuri. În ultimii ani am început să fiu mai interesat de munți și păsări

Lasă un răspuns