Cam de fiecare data, pe final de an, incepem sa facem retrospective si topuri. Privim in urma si ne gandim la ce avem, ce am avut si la ce am fi putut avea sau la ce vrem sa avem. Din cand in cand ne uitam si in jur, sa vedem ce au reusit ceilalti si facem comparatii. Apoi facem ca in filmul „The Bucket List”: trecem pe o hartie (sau facem asta mental) tot ceea ce vrem sa facem in noul an. Doar ca socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa si, daca este sa comparam listele de la un an la altul, vedem ca ne propunem multe, dar nu reusim sa le facem pe toate. Pe urma depinde de noi daca ne multumim cu atat sau vrem mai mult.
Mai toti vrem un job mai bun, sa calatorim mai mult, sa ne distram mai mult, sa ne luam o masina, sa achizitionam o casa, sa intemeiem o familie. Sunt lucruri parca inscriptionate in ADN-ul uman, nu putem sa nu ne gandim la ele. Nu toti le putem avea, dar nu ne costa nimic sa visam ca in timpul liber plimbam un carucior copii prin parc sau ca urcam la volanul unei masini si mergem unde ne duce drumul si combustibilul. Nu e nimic neobisnuit sa ne dorim mai mult. Si e specific tuturor acest lucru, mai ales celor tineri. Uneori intervin in discutie si parintii nostri, cei care spun ca „pe vremea mea….” Pe vremea lor se multumeau cu ce primeau de la stat si de la partid. Au trecut 25 de ani de atunci si nu e nicio graba sa vrei sa nu mai stai in chirie, ci in casa ta. Pe vremea lor o casa o mobilai cu timpul, dar ce e gresit in a vrea sa o cumperi de la inceput cu tot ce iti trebuie? Si mai e ceva: pe vremea lor puteai sa cumperi si sa achiti un apartament cu 2-3 camera in doi ani de zile, fara sa faci rata si altele. Pe vremea noastra trebuie sa apelezi la „Prima casa” si sa fii dator bancii 30 de ani. Oare nu e normal ca atunci cand faci un angajament pe toata perioada in care esti apt de munca sa vrei totul (casa cu tot ce iti trebuie)?
Sunt intrebari sunt ganduri care ne framanta mereu, dar care se accentueaza pe final de an, cand ne pregatim sa sarbatorim Craciunul in familie, sa petrecem de Revelion si sa o luam de la capat cu un un nou in care nu stim ce ne asteapta.
