Inițial am vrut să fac un calcul simplu bazat pe numărul de semnături pe care le-au depus la Biroul Electoral Central aspiranții la fotoliul de la Cotroceni și pe prezența la vot la ultimele alegeri.

Avem așa:

(PSD) Victor Ponta – aproape 2.200.000
(ACL) Klaus Iohannis – peste 2.200.000
(PP-DD) Dan Diaconescu – aprox. 1.000.000
(PMP) Elena Udrea – peste 400.000
(ind) Teodor Meleșcanu – 400.000
(ind) Monica Macovei – peste 300.000
(ind) Călin Popescu Tăriceanu – peste 270.000
(UDMR) Kelemen Hunor – 270.000
(PRM) CV Tudor – peste 250.000
(PER) Wiliam Brânză – peste 300.000
(ind) Gheorghe Funar – 230.000
(PAS*) Constantin Rotaru – minim 200.000

avem un total de minimum 8.1 milioane de semnături strânse de prezidențiabili. Sunt peste 18 milioane  persoane cu drept de vot (revin mai jos cu detalii), ceea ce înseamnă că aproape 1 din 2 români a semnat pentru susținerea unui candidat. Problema este că odată ce am început să caut cifre, am dat de niște mici mari probleme.

Peste 18 milioane de români cu drept de vot

Pe 15 septembrie Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) transmitea următoarele informații: un număr de 18.313.698 de cetăţeni români au drept de vot la alegerile prezidenţiale pe 2 noiembrie, iar 18.321.512 pe 16 noiembrie la turul al doilea.

INS-ul zice altceva

Ultimele date ale Institutului Național de Statistică: 19.942.642 populația României. INS mai precizează că 15.5% din populație este reprezentată de minori între o și 14 ani: 2.676.842. Așadar: la data de 1 ianuarie 2014 INS afirma că sunt 17.265.800 cu vârsta de peste 14 ani – atenție, 14 ani, nu 18 ani!

Alocațiile pentru copii

În 2014, lunar sunt peste 3.8 milioane de beneficiari ai alocațiilor pentru copii. Cam toți elevii claselor a XII-a sunt majori – scădem din ecuație aproximativ 200.000 de persoane. Mai mult, bănuim că mai sunt elevi și în clasele a XI-a și a XIII-a care au peste 18 ani, să zicem încă vreo 200.000 (cei 400.000 de elevi care iau alocație deși sunt majori reprezintă o exagerare, dar încerc să reduc cât mai mult). Rămânem cu 3.4 milioane de români cu vârsta sub 18 ani.

Diferențe

AEP dă peste 18.3 milioane de cetățeni cu drept de vot. INS dă peste 17.2 milioane cu vârsta de peste 14 ani. Alocațiile „spun” că sunt maximum 16.5 milioane de români cu vârsta de peste 18 ani.

Indiferent de cum am calcula, sunt aproape 2 milioane diferența între cifrele vehiculate. Dacă din populația totală, de 19.9 milioane scădem cele 18.3 milioane de persoane cu drept de vot (conform AEP) avem 2 milioane (la diferența de 1.6 milioane am adăugat cei 400.000 de elevi pe care i-am precizat mai sus) … ceea ce ar trebui să reprezinte numărul beneficiarilor de alocații. Dar Statul spune că sunt peste 3.8 milioane de beneficiari. Ce rămâne să credem?

Scurt:

• 17.2 milioane de români cu vârsta de peste 14 ani vs. 18.3 milioane persoane cu drept de vot
• 16.5 milioane de persoane cu vârsta de peste 14 ani vs 18.3 milioane persoane cu drept de vot

Concluzii

În 2004 Traian Băsescu a ieșit președinte pentru că a avut cu  248.274 mai multe voturi decât Adrian Năstase, iar în 2009 și-a păstrat funcția pentru că a avut cu puțin peste 70.000 de voturi mai mult decât Mircea Geoană. Ce se va întâmpla în acest an cu cele 2 milioane de voturi ale persoanelor care nu există decât pe hârtiile electorale? Mai are rost să ne întrebăm cine câștigă alegerile?

Precizare: 19.942.642 de persoane, cifra pe care am tot pomenit-o, reprezintă populația rezidentă. INS: Prin populaţie rezidentă se înţelege totalitatea persoanelor (cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa în România pentru o perioadă de cel puţin 12 luni. Practic este vorba de ce există şi ce mişcă în România, inclusiv persoanele care sunt temporar (până în 12 luni) plecate din ţară. (Se utilizează termenul de reşedinţă pentru că este mai „larg” decât cel de domiciliu.)

*Partidul Alternativă Socialistă – la congresul din 2010 s-a încercat modificarea denumirii Partidului „Alianța Socialistă” în Partidul Comunist Român, dar modificarea nu a fost acceptată la tribunal. Constantin Rotaru a candidat și în 2009 când a obținut peste 43.000 de voturi