Câteodată, chiar te bucuri când greșești un drum, chiar dacă la început te enervezi că nu știi pe unde vei merge și cât vei ocoli. Chiar m-a bucurat că venind după mini-vacanța de Paște de pe meleagurile natale, am greșit drumul de la Bistrița la Reghin. Dacă nu se întâmpla asta, nu ajungeam la Jelna, cum nu ajungeam și prin alte locuri … pitorești. Jelna este un sat cu 700 de locuitori, situat la 5 kilometri nord de municipiul Bistrița.

Din stradă se putea observa un turn interesant, lângă o biserică recent construită. Apropiindu-te, observi că în spatele turnului se află ruinele unei biserici. Este vorba despre ruinele bisericii evanghelice.

Deși există dovezi arheologice ale locuirii zonei încă din perioada preromană, Jelna este atestată documentar în anul 1264, ca localitate formată din coloniști germani. Până la începutul secolului al XX-lea populația dominantă a fost cea germană: 71% prin cei 419 locuitori germani în anul 1920. Biserica evanghelică a fost cea în jurul căreia s-a dezvoltat satul. Biserica, împreună cu o incintă de zid și completată cu un turn medieval de apărare și supraveghere a zonei, este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice și sunt încadrate cronologic secolelor XV-XVI.

Biserica, cea mai importantă clădire din Jelna, a ajuns în ruină, de parcă sașii au părăsit satul cu tot cu istorie.

Interesant este faptul că datarea cronologică a bisericii este bazată pe baza inscripțiilor din secolul al XV-lea, în condițiile în care în anul 1332 exista deja un preot în Jelna – în perioada în care biserica era romano-catolică, iar în 1467 este atestat și un preot paroh al bisericii din Jelna, ce purta hramul Sf. Petru. Hramul bisericii se păstrează până secolul al XVI-lea, când comunitățile săsești din Transilvania adoptă modelul de reformă religioasă propus de Marin Luther. Biserica este părăsită la mijlocul secolului al XX-lea, când comunitatea săsească se reduce treptat. Turnul de piatră și casa parohială din apropiere sunt cumpărate în anul 1967 de către comunitatea ortodoxă din localitate. În anii 1980-1990 biserica se ruinează, dar turnul este întreținut în continuare de comunitate ortodoxă locală. În turn se află două clopote, unul mici din anul 1884 și unul mare din 1925 care l-a înlocuit pe cel turnat în anul 1496. Conform inscripțiilor descoperite, incinta de zid a fost finalizată în anul 1494, iar turnul, în forma în care s-a păstrat până astăzi, a fost finalizat în anul 1560.

4 biserica din jelna exterior

La Muzeul Brukenthal din Sibiu au fost predate, în anul 1905, documentele cu socotelile din anii 1455-1564 ale Jelnei. Conform acestor documente, în secolul al XVI-lea, Biserica din Jelna adăpostea fragmente din veșmântul Fecioarei Maria, din coroana de spini a lui Iisus și pământ de la Mormântul Sfânt din Ierusalim.

biserica din jelna interior altar

Turnul bisericii evanghelice vecin de curtă cu noua biserică ortodoxă din sat

cele doua biserici din jelna

crapaturi biserica din jelna

Decorațiuni interioare scupltate:

5 decoratiuni interioare sculptate biserica din jelna

Piatră funerară încadrată în zidul de incintă al bisericii din Jelna:

Fragmente de picturi interioare:

 

Vă recomandăm:
  • Documentarul „Biserici fortificate ale sașilor din Transilvania” produs de Noi Media Film (cu subtitrare în română, engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană). Click pentru a-l comanda.
  • Abumul Transilvania” de Florin Andreescu: Acest album de lux oferă o perspectivă completă asupra regiunii Transilvaniei, neignorând niciuna dintre faţetele sale. Identificată cel mai adesea cu burgurile clădite după model german şi bisericile fortificate, Transilvania înseamnă mai mult decât atât. Descoperiţi celelalte atracţii ale sale în acest album inedit! Click pentru a-l comanda
  • „Istoria Transilvaniei” de Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan: „Toleranţa” transilvană a însemnat, în funcţie de realitate, dar şi de interpretarea fiecăruia, acceptare şi respingere în acelaşi timp, primire şi excludere, egalizare şi segregare, dând societăţii o formă şi o funcţionare sui generis. Cartea aceasta îşi propune să arate cum s-a putut produce acest lucru de-a lungul timpului, care au fost priorităţile şi cum au evoluat lucrurile deopotrivă în context local, regional, naţional şi european. Click pentru a o comanda
  • Transilvania. Un patrimoniu în căutarea moștenitorilor săi” de Sergiu Nistor

Loading

Bogdan Federeac
contact@fede.ro
M-am născut în 1989 și sunt licențiat în filologie. Acum sunt student la Ecologie și Protecția Mediului; Scriu prin reviste din 2003; Primul blog l-am avut in 2008, iar din 2011 am avut câteva colaborări cu presa centrală; În 2012 am lansat www.fede.ro și tot în 2012 am publicat un volum de versuri. În ultimii ani am început să fiu mai interesat de munți și păsări

2 comentarii la „Jelna, satul din care istoria a plecat odată cu sașii

  1. Pingback: Link-urile săptămânii | BlogBotosani

Lasă un răspuns