Păltiniș, una dintre cele mai cunoscute stațiuni montane din țară, este situată în Munții Cindrel, la 35 kilometri distanță de orașul Sibiu. Este prima stațiune montană construită pe teritoriul României. Stațiunea este atractivă pentru amatorii sporturilor de iarnă pentru că stratul de zăpadă rezistă mai mult de o treime din an.
Păltiniș este și locul unde Constantin Noica a fost nevoit să își petreacă ultimii ani din viață (filosoful a fost înmormântat la Schitul din stațiune, cu biserică de lemn ce poartă hramul „Schimbarea la față” și care a fost sfințită în 1927).
Într-o după-amiază de la mijlocul lunii februarie, când în Sibiu se pregătea să plouă, am urcat cu câțiva prieteni la Păltiniș. Odată cu lăsarea întunericului a început să ningă cu fulgi mari și deși. Cel mai mult mă atrage partea veche a stațiunii, unde se află acum Hohe Rinne Păltiniș Hotel & Spa.
Istoria primei stațiuni montane din România
Stațiunea Păltiniș, care a avut inițial denumirea germană de „Hohe Rinne”, a fost inițiată de către Asociația Carpatină a Turiștilor din Transvilvania (Siebenburgischer Karpathenverein – S.K.V.) în colaborare cu comuna Cristian (fosta comună „Grossau”). În 1891, obștea comunei Cristian a pus la dispoziția S.K.V. în mod gratuit terenul pentru stațiune, precum și materialul lemnos necesar primelor construcții. S.K.V. a asigurat resursele financiare pentru realizarea proiectului, obținând dreptul de administrare și utilizare gratuită a cabanelor timp de 50 de ani (între 1891-1941).
Dintre întemeietorii stațiunii Hohe Rinne, o contribuție majoră au avut dr. Carl Conradt, rimul președinte la nivel național al S.K.V, medicul militar g-ral dr. Julius Pildner von Steinburg, cel care a propus înființarea stațiunii și inspectorul financiar Robert Gutt, președinte al S.K.V. Sibiu și cel care a coordonat dezvoltarea stațiunii în primii ani.
Un rol deosebit l-au avut și Michael Hoprich, primarul de atunci al comunei Grossau, Gustav Conrad, pardurarul din Grossau, autorul proiectului clădirilor și al întregului ansamblu și totodată cel care a propus și locul în care s-a ridicat stațiunea Păltiniș, precum și Șerban Cruciat, cel care a condus echipa de dulgheri români din Rășinari.
Un aport important pentru realizarea proiectului l-au avut persoanele particulare care au donat sume considerabile pentru realizarea proiectului, provenind în special din rândul sașilor, dar nu numai. Printre acești generoși donatori, merită menționat faptul că însuși împăratul Franz Josef a susținut personal această nobilă inițiativă, prin donarea din partea sa și a prințului moștenitor Franz-Ferdinand a unei sume de 300 florini. De asemenea, Carld Conradt a contribuit cu 300 florini, Julius Pildner von Steinburg a donat 110 florini, iar Banca Albina a românilor ardeleni a donat și ea 1000 florini.
Merită menționat în mod cu totul aparte sacrificiul făcut de avocatul Carl Conradt, care a girat cu averea personală împrumuturile luate de S.K.V. de la băncile sibiene. În memoria lui Crald Conradt, S.K.V. a construit în 1902, pe Vârful Oncești, un Observator care i-a purtat numele. Astăzi mai există doar fundația de piatră.
Costul total al lucrărilor de până la inaugurarea din 10 iunie 1894 a fost foarte mare pentru acele timpuri, ridicându-se la peste 42.500 florini, undeva aproape de valoarea în epocă a 100 kg de aur.
Denumirea germană a stațiunii a fost dată de izvorul Hohe Rinne ce se regăsește și azi la 10 minute de mers pe jos de hotelul Hohe Rinne și de unde provine apa „Hohe Rinne” oferită din partea casei oaspeților Restaurantului Conradt și în Gutt Cafe. Denumirea stațiunii a fost schimbată ulterior în Păltiniș, nume care provine de la vârful montan cu același nume, având la origine paltinii care creșteau în zonă.
Păltiniș a fost prima stațiune înființată în Munții Carpați, la acea dată fiind și stațiunea aflată la cea mai înaltă altitudine din Carpați (1.448m), în prezent fiind a doua cea mai înaltă stațiune montană din România.
Construcția primelor clădiri a înceut în 1892. Dintre ele putem regăsi astăzi ca monumente istorice „Casa de Cură Hohe Rinne” („Kurhaus auf der Hohen Rinne”) și „Casa Monaco”. Arhitectura lor a fost inspirată de cea a cabanelor alpine din Tirolul austriac.
Inaugurarea s-a făcut pe 10 iunie 1894. Robert Gutt s-a adresat de pe terasa clădirii principale de la Kurhaus auf der Hohen Rinne celor peste o sută de invitați, chemându-i să revină an de an și vară de vară ca oaspeți și prieteni ai stațiunii.
În 1895 s-a construit Casa Turiștilor, iar la 12 iunie 1898 s-a inaugurat Casa Medicilor, construită de secțiunea medicală a Asociației Ardelene pentru Științele Naturii. Niciuna dintre clădiri nu mai există astăzi.
La 10 iulie 1898 a fost dat în folosință Sanatoriul Militar „Franz Joseph”, construit de o asociație special înființată în acest scop de către ofițeri ai armatei austro-ungare și preluat după Primul Război Mondial de către Armata Română.
Stațiunea a avut până în 1926 numai sezoane de vară, iar în iarna 1912-1913 și-au făcut apariția la Păltiniș și schiorii, prevestind succesul viitor al sporturilor de iarnă.
Accesul se făcea pe jos, călare, cu căruțe sau cu omnibuzele stațiunii, trase de cai.
În 1942 complexul turistic „Casa de Odihnă” a fost ridicat de Armata Română, lângă vechiul Sanatoriu Militar din perioada austro-ungară.
Tot în 1942, la sfârșitul celor 50 de ani de la semnarea contractului de construcție, S.K.V. a pierdut licitația pentru reînnoirea contractului în favoarea Universității din Cluj.
În 1962, în timpul regimului comunist a luat naștere hotelul numit aproape o jumătate de secol „Casa Turiștilor”, în amintirea frumoasei clădiri din lemn construită în 1895 și demolată în anii 1960.
Hotelul Casa Turiștilor a trecut în perioada 2008-2012 printr-un proces de extindere și modernizare finanțat în parte cu fonduri europene nerambursabile obținute prin POR al MDRT, iar din anul 2013 numele hotelului a devenit Hohe Rinne Păltiniș Hotel & Spa.
A fost odată Hohe Rinne – Istoria Păltinișului, Mircea Dragoteanu, editura Alma Mater, 2014
Jurnalul de la Păltiniș, Gabriel Liiceanu,Humanitas, 2013 - Transport gratuit
