Un studiu recent prezentat de un student al ULBS la Muzeul Brukenthal a identificat 82 de specii de păsări cuibăritoare în Sibiu, evidențiind diversitatea avifaunistică a orașului și subliniind necesitatea conservării habitatelor naturale. Printre acestea se numără și zece specii protejate de Directiva Păsări a Uniunii Europene, iar patru sunt specii rare.
Codruț Helerea, student la Facultatea de Științe a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a prezentat rezultatele studiului „Păsările cuibăritoare din orașul Sibiu”, la care a lucrat împreună cu Bogdan Federeac, în cadrul Conferinței „Brukenthalia Naturae”, care a avut loc în zilele de 30 și 31 mai la Muzeul de Istorie Naturală. Helerea a subliniat importanța acestui studiu pentru conservarea biodiversității urbane și pentru sensibilizarea publicului și a autorităților cu privire la protecția mediului.
Acesta a amintit că primele menționări despre avifauna Sibiului datează din 1778, când au fost documentate 63 de specii din interiorul arcului carpatic. Recent, „Atlasul păsărilor” din 2022 a oferit o imagine actualizată asupra diversității avifaunistice din zonă. Studiul prezentat de Helerea își propune să creeze un atlas avifaunistic urban, care să servească drept instrument esențial pentru conservarea și popularizarea diversității păsărilor din Sibiu. De asemenea, acest atlas va constitui o bază solidă pentru viitoare cercetări asupra biodiversității locale. Atlasul ar urma să fie realizat după modelul celui din Cluj, singura publicație de acest gen finalizată în prezent, care conține 75 de specii. În lucru se mai află atlasul din București, Târgu Mureș și Odorheiu Secuiesc.
Tânărul a explicat că a fost desfășurat studiul în întreg orașul Sibiu, care a fost împărțit în 154 de pătrate, fiecare având dimensiunea de 500×500 metri. Metodologia folosită este una de tip atlas, ce presupune parcurgerea străzilor pe jos și repetarea observațiilor de două ori, în perioadele 15 aprilie – 15 mai și 16 mai – 15 iunie. Observațiile sunt realizate între orele 5:00 și 10:00 dimineața, când activitatea păsărilor este maximă, dar nu mai târziu de ora 8:00, când începe aglomerarea.
Datele prezentate de student arată că rezultatele de până acum conțin datele din perioada aprilie 2022 – mai 2024: au fost studiate 55 de pătrate, înregistrându-se aproape 7.000 de observații și peste 17.500 de exemplare de păsări. În total, au fost identificate 82 de specii, dintre care zece sunt protejate de Directiva Păsări a Uniunii Europene.
Speciile de păsări și distribuția lor
„Cele mai frecvent observate specii sunt vrabia de casă, mierla, stăncuța, cioara de semănătură și guguștiucul. Însă cea mai răspândită este mierla, fiind întâlnită în toate pătratele studiate; vrabia de casă lipsește din zonele preponderent împădurite”, a spus Codruț Helerea.
Tânărul a prezentat și câteva date despre expansiunea unor specii.
Codroșul de munte: În anul 1940 era considerat cuibăritor doar în zona montană, iar acum este în majoritatea orașului.
Cănărașul: Prima observație în Ardeal a fost în 1840, iar lângă Sibiu în 1886. În 1940 încă era considerat destul de rar, iar acum îl vedem destul de des în oraș, mai ales în zonele unde există garduri verzi, foarte importante pentru această specie.
Guguștiucul: A avut o expansiune foarte rapidă. Prima observație în Sibiu a fost în 1946, acum este foarte abundent.
Cioara grivă: Până nu demult era considerată o specie un pic mai sălbatică, care venea în localități doar toamna și iarna, acum se adaptează și profită de resturile menajere ale oamenilor.
Specii rare observate
În cadrul studiului, studentul spune că a identificat și specii rare de păsări cuibăritoare în Sibiu, precum uliul porumbar și huhurezul mare, care sunt prezenți în Pădurea Dumbrava. „De asemenea, m-a surprins să văd pietrarul sur, care preferă zonele cu stâncărie – acum s-a adaptat și folosește și cimitirul. Am mai identificat pescărașul albastru, care folosește lacurile”.
În cadrul discuțiilor de după prezentarea rezultatelor, autorii studiului au menționat și provocările întâmpinate, cum ar fi influența dezvoltării imobiliare și a infrastructurii asupra diversității avifaunistice. „Dacă datele din lunca Cibinului ar fi luate peste doi ani, unde se planifică dezvoltări imobiliare, datele ar arăta cu totul altfel. Noi am avut noroc. La fel, Parcul Belvedere, nu am luat de acolo, pentru că era în lucru, apoi pista pentru bicicliști. Oricum, antropicul influențează foarte mult datele”.
