
Tradiționala mămăligă
Fenomenul Ice Bucket Challenge este un fenomen care a înnebunit toată planeta într-un timp relativ scurt. Vorba unui banc: a fost viral până s-a băgat Măruță să-l strice (asta ar fi indicatorul pentru un fenomen care nu mai este viral: este făcut în emisiune la Măruță și atunci se duce naibii viralitatea). Oricum, lăsând gluma deoparte: când un fenomen devine viral, oamenii se împart în mai multe categorii: de la cei care iubesc fenomenul, la cei care nu îl bagă în seamă, la hateri și la cei care sunt paraleli și nici nu știu de fenomen. Haterii la rândul lor pot fi de mai multe feluri: cei care oricum trebuie să urască tot ce este mainstream sau tot ce face valuri, cei care fac asta pentru că așa este trend-ul și cei care fac asta pentru că sunt copii în Somalia care mor de sete. Aceștia din urmă, de regulă, vin cu aceste idei după ce s-au uitat la prea multe documentare.
Cei care au fost în statele africane, ca voluntari în cadrul unor organizații internaționale, sunt prea decenți pentru a fi hateri și a arunca afirmații de genul „tu faci o baie și utilizezi zeci de litri de apă, cantitate de apă care ajunge unei familii din Africa timp de o săptămână”. Cei care au văzut situația direct din mijlocul ei nu sunt vocali și nici hateri, acei oameni sunt oamenii care, ca într-un episod biblic, au învățat ce este bunătate și ce înseamnă, de fapt, semenii tăi.
Iar noi acum tot recurgem la a da exemple din țări și zone de lumea a treia când vine vorba de mizerie și sărăcie, dar uităm că în sute de sate nu există apă și canalizare, iar WC-ul este latrina din fundul curții; uităm că cifrele spun că românii cumpără cele mai puține produse de igienă din spațiul UE; uităm că la noi încă se face agricultură se subzistență, că țăranii merg la câmp cu sapa în spate și încă ară pământurile cu caii; suntem prea săraci, dar prea fuduli pentru a o recunoaște. Când ni se inundă casa construită prea aproape de malul apei, punem mâna pe găleți pentru a remedia situația, nu avempompe care să scoată apa, iar uneori nici pompierii nu sunt echipați cu tot ce le trebuie.
Suntem vai de capul nostru dar ne dăm mari și tari. Nu ne diferențiem cu nimic de personajele de desene animate care încercând să facă ordine și curățenie în casă creează un munte sub covor. Așa suntem noi: ascundem totul sub covor și ne prefacem că e curățenie. Nu avem ochi pentru sărăntocii noștri și pentru bunicii care își duc ultimele zile într-o sărăcie cruntă, dar avem ochi pentru săracii de pe alt continent. Cum spune celebra zicală: „Nu vezi pădurea din cauza copacilor” și atunci tai copacii ca să vezi pădurea.
Ca să nu mai bat câmpii: suntem în plină campanie electorală, Guvernul Ponta se laudă cu diferite creșteri și realizări, europenii contrazic datele lor. Vineri EUROSTAT a anunțat că România este singurul stat din UE cu o scădere a PIB-ului de 1% în al doilea trimestru al acestui an. Restul statelor au scăderi mai mici sau chiar creșteri. Și nu prea văd legătură logică între a crește economia și nivelul de viață și un PIB care scade. Traiască conducătorii noștri! Trăiască sărăcia noastră!