Flăcări, împușcături, explozii, sute de răniți și peste 100 de morți, acesta este tabloul general al zilei de joi, 20 februarie 2014, din Kiev, Ucraina. Ai crede că este vorba despre o scenă de război, dar autoritățile, atât cele din Ucraina, cât și cele internaționale, spun că este vorba despre o revoltă sângeroasă; presa, în schimb, a relatat astăzi despre un război civil.
Spre seară lucrurile pare să se fi calmat: președintele Viktor Ianukovici a declarat că este de acord cu organizarea alegrilor anticipate în acest an și că în maxim 10 zile va fi format un guvern de uniune națională.
Unii s-au grăbit să arunce vina asupra Rusiei (și a banilor care trebuiau să vină din parte gigantului din est, parcă pentru a cumpăra țara sau cel puțin politicienii din ea), dar nimeni nu s-a uitat înspre Uniunea Europeană: în timp ce oamenii erau împușcați în plină stradă, oficialii europeni nu făceau altceva decât să acuze responsabilii de violență. Cum, tată, să declari că „Uniunea Europeană este șocată și profund îngrozită de deterioarea situației din Ucraina. (…) Condamnăm cu vehemență utilizarea violenței”. Oamenii care au ieșit în stradă se pare că au ieșit degeaba, din moment ce ei doresc detașarea de Rusia și apropierea de UE; europenii, pe care ucrainienii și-i doresc aproape, nu fac altceva decât să urmărească prin fereastră, din interiorul clădirilor, cum oamenii își dau viața pentru o schimbare, apoi să declare că sunt îngrijorați și condamnă cele petrecute. UE nu vrea și nici nu are capacitatea să intervină în Ucraina sau în orice alt stat. Când se va întâmpla acest lucru, lumea pe care o știm înseamnă că este de domeniul trecutului. Până atunci, UE rămâne cu șocul, Ucraina cu morții.
exista o frica nedeclarata de Rusia, sa nu uitam ca ei trag cu tunul in scoli cand teroristii iau ostatici copii, daca se baga in forta UE se poate forta mana Moscovei care poate avea si acordul Chinez…
Alegerea asta intre ue si rusia e ca si cum ar avea de ales intre sida si cancer…
Ai punctat mai multe decât bine