„Intră în mine! Nu-ți fie teamă! Și mădularul să ți se învârtoșeze! din porunca lui Iștar (zeița Dragostei), a lui Șamas, Ea și Asalluhi! (zeii care veghează de obicei asupra riturilor sacramentale). Nu eu am născocit mijlocul ăsta, ci Iștar însăși, zeița Dragostei! (modalitate obișnuită de a sublinia originea supranaturală și deci infailibilitatea ritului). Se iau câțiva peri smulși din blana unui țap în călduri, și puțină sămânță de la el, și câțiva peri de la un berbec în călduri…; se amestecă toate laolaltă și se lipesc apoi de șalele iubitului, după ce se va fi rostit deasupra lor, de șapte ori, pomenita rugăciune.”
„Ațâță-te! Stârnește-te! Să ți se-nvârtoșeze mădularul! Ațâță-te ca un cerb! Ațâță-te ca un taur sălbatic! (…) Umple-mă de șase ori la rând, ca un berbec! De șapte ori la rând, ca un cerb! De douăsprezece ori la rând, ca bărbătușul potârnichii! (animale renumite pentru vigoarea lor sexuală). Iubește-mă, cum fac cerbii! Ci eu, ocrotită de zeul Ningirsu (care avea, probabil, atribuțiuni în acest domeniu, dar în legătură cu care nu avem și alte mărturii), eu te voi ușura!”
Fragmentele de mai sus sunt „rugăciuni pentru noroc în dragoste” din vechiul Sumer, vechi de peste 4.000 de ani. Ochiului meu au devenit cunoscute prin intermediul lui Jean Bottéro (Totul începe la Babilon în Amor și sexualitate în Occident, Editura Artemis, București, 2004)
