Vârful Moldoveanu (2544 metri altitudine) este cel mai înalt vârf din munții României, motiv pentru care este un soi de Mecca a montaniarzilor aflați la început de pasiune. Drumețiile montane sunt un leac pentru sănătate, atât fizică, cât și psihică, iar odată cu pandemia din 2020 tot mai mulți români au ajuns să prețuiască ieșirile în natură. Unii se mulțumesc cu un grătar la marginea localităților, alții vor să ia muntele în piept. Și atunci vin în minte două variante: fie Bucegi, fie cele mai înalte vârfuri din țară. Nu voi vorbi astăzi despre Bucegi, așa că rămânem la întrebarea: care sunt cele mai înalte vârfuri din țară? Vârful Moldoveanu (2544 m) și Vârful Negoiu (2535 m). Unde mergem? Pe cele două! Am mai fost în altă parte? Nu! Și de aici poate urma o serie de decizii care au potențialul de a transforma o drumeție într-un chin sau, în alte cazuri, în (aproape) tragedii.

Ce trebuie să știi despre traseele către Vârful Moldoveanu? Cel mai scurt traseu

Sunt mai multe trasee de acces către Vârful Moldoveanu (lista nu este completă): cel de la Stâna lui Burnei (clasicul traseu de făcut într-o singură zi), fie cel prin Valea Vâlsanului, fie cel din Nucșoara (pe Valea Doamnei), fie din Transfăgărășan-DJ704I (Muntele Țuica-Curmătura Moldoveanului-Vârful Moldoveanu), fie din Victoria spre Cabana Turnuri-Cabana Podragu, fie de la Bâlea Lac. Majoritatea traseelor sunt lungi și foarte lungi. Cel mai scurt traseu, cel pe de la Stâna lui Burnei, pornește din satul Slatina (comuna Nucșoara). Până la Stâna lui Burnei vă așteaptă un drum forestier de 35 de kilometri (se parcurge în aproximativ 2 ore), iar de acolo mai sunt 3 ore și jumătate-4 ore până pe vârful Moldoveanu (puțin peste 5 kilometri, dar cu urcuș susținut; în cei 5 kilometri urci 1.000 metri altitudine).

Traseu Bâlea Lac – Vârful Moldoveanu și retur într-o singură zi

Mă opresc de această dată la cel considerat cel mai dificil traseu către Vf. Moldoveanu, cel care pornește de la Bâlea Lac. Cu toate că este un traseu care duce rezistența la extrem, vara, mai ales în lunga august (când este considerată cea mai stabilă vreme în Munții Făgăraș), este un traseu foarte tranzitat (nici într-un caz ca cel de pe Valea Rea (Stâna lui Burnei). Unii drumeți îl parcurg în două sau chiar trei zile (cu înnoptare la Cabana Podragu).

Pe scurt

Traseu: Bâlea Lac – Șaua Caprei – Lacul Capra – Portița Arpașului – La trei pași de moarte – Șaua Vârtopului – Iezerul Podul Giurgiului – Șaua Podragului – Vârful Viștea Mare – Vârful Moldoveanu și retur
Durata traseu : 14-18 ore!!!
Marcaje: Bâlea Lac – Șaua Caprei: triunghi albastru
Șaua Caprei – Vârful Viștea Mare: bandă roșie (traseul de creastă)
Vârful Viștea (2527m) – Vârful Moldoveanu (2544 m): punct roșu
Dificultate : dificil

Traseul l-am parcurs pe 30 august 2019. Ne-am trezit la 4 dimineața ca la ora 6.20 să începem urcarea din Bâlea Lac spre Șaua Caprei. După 17 ore eram înapoi la Bâlea Lac. Ce citiți pe net cu traseu de 10-12 ore puteți să uitați. Bine, mă gândesc acum că nu faceți parte din alergătorii de la 2×2 Race (Bâlea Lac-Vf. Moldoveanu – Vf. Negoi- Bâlea Lac în aceeași zi), ci oameni care vor să se bucure în oarece tihnă de mersul pe munte.

Dacă ați ajuns pe acest blog, mai mult ca sigur ați citit și alte articole despre acest traseu, așa că nu voi intra în detaliile pe care deja le știți.

Important. Cât durează de fapt?

Durata traseului este influențată de numeroși factori, dintre care amintesc: starea fizică, starea psihică, vremea și echipamentul folosit (încălțăminte, șosete, chiloți). Noi, spre exemplu, puteam să „scoatem” un timp mai bun, dar, în apropiere de La trei pași de moarte, am observat că în spatele nostru mai sunt două persoane care vin spre noi. Întunericul s-a lăsat fix după ce am traversat custura abia amintită. Apoi am așteptat să vedem lumina frontalelor celor din spatele nostru. Și am tot așteptat pentru că cei doi nu aveau frontale, ci doar lumina de la telefoane (a căror baterie era pe terminate). Și atunci am luat decizia să „îi luăm” cu noi până la Bâlea Lac, să le urmăm ritmul, să facem pauzele pe care le doreau (era vorba de un cuplu din Bihor cu puțină experiență montană care a făcut traseul în două zile: în prima zi de la Bâlea Lac la Cabana Podragu, în a doua de la Cabana Podragu la Vârful Moldoveanu și retur către Bâlea Lac).

La fel de important

Apa. Apa este foarte importantă. Sunt puține surse de apă în creasta Făgărașilor, unele dintre ele fiind sezoniere. Pe traseu am dat din apa noastră unor turiști cehi vizibil deshidratați. Apoi le-am explicat că se apropie de Iezerul Podul Giurgiului și că de acolo pot să-și facă rezervele necesare pentru a ajunge la Cabana Podragu.

La final?

Ceasului cu care am înregistrat trackul i s-a terminat bateria pe coborârea din Șaua Caprei după 28.62 km și 16 ore și 21 de minute. Au fost 2717 metri diferență de nivel: chiar dacă pornești de la 2034 metri altitudine și urci până la 2544 metri altitudine, diferența de nivel nu este diferența matematică (adică puțin peste 500 de metri). Bâlea Lac – Vf. Moldoveanu și retur în aceeași zi este genul de traseu care te scurge de energie.

Lacul Capra la primele ore ale dimineții

Nu e o concluzie, dar

traseul Bâlea Lac – Vf. Moldoveanu nu este totuna cu o plimbare pe platoul Bucegi după ce ai urcat cu telecabina până la aproape 2300 de metri. Aici vorbim de anduranță, o condiție fizică bună, echipament și provizii și un psihic bun.

Nu strică să ai cu tine și harta munților Făgăraș în format fizic

Elevație / diferență de nivel
Traseu Bâlea Lac – Vârful Moldoveanu și retur

Când subestimezi muntele. În cazul de față, chiar traseul despre care am scris

Acest articol a fost scris la aproape 3 ani de la parcurgerea traseului. Și probabil că soarta lui ar fi fost alta dacă nu citeam un caz prezentat de Salvamont Argeș: în seara zilei de joi, 21 iulie 2022, s-a primit un apel din partea unui tânăr de 21 de ani, epuizat și fără frontală în zona de creastă a masivului Făgăraș (la aproximativ două ore de mers de zona „La trei pași de moarte”; ajunși la tânăr, cei de la Salvamont au aflat că acesta făcea partea dintr-un grup de 5 persoane care au pornit în jurul orei 13.00 de la Bâlea Lac spre Vf. Moldoveanu, fără frontale sau experiență montană, cu gândul să se și întoarcă în aceeași zi. Șocant mi s-a părut altceva din relatarea salvatorilor montani

În timpul cât a stat singur pe munte, părăsit de colegii de grup, s-a gândit numai la faptul că va muri și nu va mai fi găsit, îl mănâncă animalele sălbatice, etc. Și-a scris cu marker pe picior CNP-ul, numele și numărul de la mașină în speranța că dacă cineva îl va găsi să știe „cine a fost”

Sursă foto: Toma Cristian (Salvamont Argeș)

Loading

Bogdan Federeac
contact@fede.ro
M-am născut în 1989 și sunt licențiat în filologie. Acum sunt student la Ecologie și Protecția Mediului; Scriu prin reviste din 2003; Primul blog l-am avut in 2008, iar din 2011 am avut câteva colaborări cu presa centrală; În 2012 am lansat www.fede.ro și tot în 2012 am publicat un volum de versuri. În ultimii ani am început să fiu mai interesat de munți și păsări

3 comentarii la „Traseu Bâlea Lac – Vf. Moldoveanu și retur în aceeași zi. Rezistența dusă la extrem

  1. Buna

    Traseul descris se poate face in mers sustinut (fara fuga, pauza 10-20 min pe Moldoveanu), dus-intors, in sub 8 ore, cu echipament usor. In ceea ce priveste plecarea din Balea la ora 13, aveti dreptate in totalitate: o reteta de esec garantat.

    1. Salut și merci de feedback!

      Nu neg posibilitatea de a se face traseul în sub 8 ore. Când am scris despre cele 14-18 ore am luat în calcul profilul oamenilor care caută online detalii despre trasee și al celor care fac trasee pe munte de câteva ori într-un an. Sunt mulți factori care intră în discuție: cu cine faci traseul (pregătirea celuilalt/ celorlalți), vremea, norocul și starea fizică și psihică din ziua în care ești pe munte etc. Important e să nu subestimezi muntele și să supraestimezi forțele proprii. Și să nu fii inconștient să pornești la ore târzii ca cea amintită (toată lumea știe că vara, în jurul orei 15.00, se schimbă vremea în creasta Făgărașilor 🙂 )

  2. Importanta pentru reusita este o abordare graduala: cresterea distantei doar dupa ce anterior s-au parcurs trasee similare, dar de distanta mai mica (exemplu Balea-Negoiu-Balea), in timpi care sa permita lungirea turelor.

Lasă un răspuns