Vf. Lespezi și cea mai frumoasă imagine din Făgăraș. Traseu Piscul Negru – Vf. Lespezi – Căldarea Berbecilor – Lacul Călțun – Poteca lui Grigore


Dificultate: dificil
Altitudine minimă: 1200 m
Altitudine maximă: 2517
Lungime: 15.5 km
Durată: 13 ore
Diferență de nivel: 1940 m

Link către activitatea de pe Strava.

Pentru mine, cea mai frumoasă imagine din Carpații românești este Lacul Călțun (2135 m) văzut de pe Vf. Lespezi (2517 m); practic, sub un perete de stâncă aproape drept, mai jos cu 400 de metri, se întinde un ochi de apă a cărui culoare variază în funcție de anotimp sau luminozitate (de la smarald, la turcoaz și alte nuanțe de verde și albastru). Ca să avem un termen de comparație a distanței din picioarele ce stau pe Vf. Lespezi și Lacul Călțun, Turnul Eiffel are 324 metri înălțime. Acea diferență de 382 de metri este cât înălțimea Empire State Building (381 metri și 102 etaje), clădirea emblematică având supremația înălțimii între anii 1931 și 1972. Și, tot ca fapt divers: cea mai înaltă clădire din România, Sky Tower (București) are 137 metri. De diferența de înălțime dintre Lacul Călțun și Vârful Lespezi se apropie Turnul Combinatului din Baia Mare care, cu cei 351.5 metri, este cea mai înaltă structură din România (și a treia construcție industrială din Europa).

Lacul Călțun văzut de pe Vf. Lespezi

Trecând peste aceste comparații, să vorbim puțin și de traseu. Cea mai scurtă calea de acces spre Vf. Lespezi mi se pare a fi traseul care pleacă de la Piscul Negru, traseu marcat cu punct roșu. Paradoxal, pentru a ajunge la o priveliște incredibil de frumoasă (de pe Vf. Lespezi poți admira Vf. Negoiu, masivul Cozia, Lacul Vidraru, la fel cum, pe vreme bune, poți vedea mare parte din creasta Făgărașilor, inclusiv trapezul Viștea-Moldoveanu), trebuie să urmezi un traseu destul de plictisitor. De la Piscu Negru (1200 m) până pe Vf. Lespezi (2517 m) ai o urcare continuă pe o distanță de puțin peste 5 kilometri lungime. Doar urci și urci și iar urci.

Piciorul Lespezi
Stâna din Lespezi
Trapezul Viștea-Moldoveanu
Lacul Vidraru
Masivul Cozia
Capră Neagră sub Vf. Lespezi

Marcaje și etape

  • punct roșu – Complex Piscul Negru – Vf. Lespezi – Șeuța Lespezilor (traseu comun până la stână cu cruce roșie: Complex Turistic Piscul Negru – Stâna Lespezi – Șaua Podeanu): de la Complexul Turistic Piscul Negru se urcă prin pădure până se ajunge la o stână (Stâna din Lespezi); de aici se urcă spre culme până se atinge Culmea Piciorul Lespezi, după care traseul continuă aproape matematic culmea (ocolind câteva porțiuni mai expuse); Vf. Lespezi este marcat printr-o roză a vânturilor matematică; traseul continuă coborând creasta vârfului spre sud. Cel puțin în momentul redactării relatării (august 2022) partea de traseu de după Vf. Lespezi și până la intersecția cu trasul de bandă albastră nu este marcată; în schimb poteca este vizibilă și nu pune probleme de orientare (pe vreme bună);
Vf. Lespezi văzut de pe Piciorul Lespezi
  • bandă albastră – Șeuța Lespezilor – Căldarea Berbecilor (intersecția traseului Strunga Doamnei spre Vf. Negoiu)
Trei vârfuri de peste 2500 de metri văzute din Căldarea Berbecilor
  • bandă roșie: Căldarea Berbecilor – Strunga Doamnei (porțiunea din traseul de creastă dinspre Strunga Doamnei este marcată bandă galbenă) – Lacul Călțun;
  • cruce albastră: (Poteca lui Grigore*) Lacul Călțun – Transfăgărașan (tunel)
Căldarea Paltinul
Aproape de tunelul de pe Transfăgărășan

Dificultate

Dacă e să pleci de la Piscul Negru, să ajungi pe Vf. Lespezi și să te întorci pe același traseu, dificultatea este medie înspre mică. Vorbim de o urcare continuă (ceea ce înseamnă, apoi, o coborâre continuă) care poate să-ți obosească mai multe grupe de mușchi (grijă mare la încălțămintea folosită!).

Cel puțin pe prima parte a traseului am întâlnit tot felul de drumeți, cu vârste cuprinse între 9 și 70 de ani. Răbdarea și perseverența vin la pachet cu rezultate.

Pe măsură ce ne abatem de la „traseul clasic” lucrurile se complică. O dată vorbim despre lungimea traseului , apoi despre diferența de nivel și apoi despre Strunga Doamnei. În varianta de traseu propusă, se coboară prin Strunga Doamnei, un horn îngust, asigurat cu lanțuri. Menționez acest fapt pentru persoanele care au o problemă cu locurile expuse.

Strunga Doamnei

Fapt divers: am parcurs traseul descris într-un grup de 4 oameni: 2 cu experiență (ieșiri pe munte aproape săptămânal, trasee cu lungimi de până la 40 km într-o zi, trasee cu durate de până la 18 ore), o persoană cu experiență medie (ieșiri ocazionale pe munte, trasee de până la 20 de kilometri lungime și 12 ore ca timp de parcurgere) și o persoană cu experiență mică pe munte (trasee scurte, de câțiva kilometri, până la cabanele montane). Din Sibiu am plecat cu două mașini: pe una am lăsat-o la tunel (pe partea sudică – final de traseu), cu una am mers până la Complex Piscul Negru (început de traseu).

Lupul moralist: MUNTELE DOARE

Trebuie să pun și o problemă prea puțin adusă în discuție în articolele online despre mersul pe munte: MUNTELE DOARE. Dacă ai ajuns pe acest blog pentru a te documenta despre un traseu pe care vrei să îl parcurgi, trebuie să știi că nu totul e pitoresc și idilic pe munte. Aproape toate articolele și vlogurile subliniază doar cât este de frumos mersul pe munte. Nu se vorbește mai deloc despre bătături, crampe musculare, epuizare fizică și psihică, căzături, deshidratare sau frigul/căldura îndurate. Toate cele enumerate mai devreme pot să apară (nu simultan). Sunt mai multe expresii „celebre” despre munte și amintesc două dintre ele: „muntele nu iartă”; „nu există vreme nepotrivită, ci doar echipament nepotrivit”. Să nu uităm că în lunile de vară salvamontiștii au sute de intervenții pe munte, uneori fiind nevoiți să coboare trupuri neînsuflețite (din cauza infarctului, căzăturilor de pe stânci sau victime ale furtunilor apărute „din senin”). Multe dintre articolele de pe net omit să facă anumite precizări; când se scrie despre „traseu de 10 ore, l-am făcut în șase ore”, cel mai probabil este vorba despre o persoană cu ani de experiență pe munte și / sau un alergător montan. Unii fac creasta Făgărașilor în 5 zile, alții, în alergare, în 14 ore.

*Ion Gligorea – unul dintre primii membri ai Salvamont Sibiu (de la înființare, din 1969); i se atribuie „Poteca lui Grigore” / „Potecea lui Gligore”, traseul marcat astăzi cu crucea albastră, de la ieșirea sudică a tunelului de pe Transfăgărășan până la Refugiul Călțun

Să nu uităm

Atunci când plănuiești o drumeție pe munte trebuie să fii atent la (listă incompletă, dar obligatorie)

  • Vreme
  • Experiența necesară
  • Echipament (bocanci, șosete, rucsac, bețe, foiță de ploaie, folie de supraviețuire – ieftină! etc.)
  • Resurse (apă, mâncare)

Nu strică să ai harta munților Făgăraș în format fizic

Experiența pe munte se câștigă, cert este că nu trebuie să te lași învins de primul traseu incomplet / dureros / frustrant / obositor 🙂

În loc de bibliografie

 377 total views


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Enter Captcha Here : *

Reload Image