1+1=2, iar 50=72. Nu e nici o problemă matematică, e o problemă politică, iar problema politică este una de bun simț.
Citesc, zilele acestea, că o moțiune simplă a fost respinsă de Camera Deputaților. Nimic ciudat. Moțiuna era intitulată „CFR Marfă – Cronica altei privatizări eșuate”. Interesant: nea Gruia Stoica e băiat deștept, a luat vagoane de la CFR Marfă ca fier vechi, le-a vopsit și le folosește pentru GFR (Grup Feroviar Român). Din asta omul face business și este cotat, la ultimul clasament Forbes, printre cei mai bogați români. Nenea ăsta s-a jucat de-a privatizarea, iar băieții deștepți l-au ajutat. După ce nenea Stoica a văzut toate documentele ce-l interesau și a aflat tot ce a avut de aflat despre CFR Marfă, omul își poate vedea de GFR-ul său fără probleme. Nu e decât o chestiune de timp ca CFR Marfă să fie îngropat, nu doar declarat mort, dar deasupra mormântului să se înalțe falnică floarea numită GFR.
Am făcut o paranteză cam lungă, dar revin la matematica bunului simț:
– 72 deputați PDL și PPDD inițiază o moțiune simplă;
– 224 deputați votează împotrivă
– 19 deputați se abțin, iar 50 votează „pentru”.
În cel mai bun caz, 50 = 50, dar 50 = 72, cum nici măcar 50+19 (în caz că unii s-au răzgândit) nu este egal cu 72. Teoretic, dacă 19 se răzgândeau, 3 deputați tot nu ies la socoteală. Dacă nici măcar inițiatorii unei moțiuni nu se prezintă la vot sau nu votează pentru ceea ce au semnat, e clar cine ne conduce. Cum 50 nu-i totuna cu 72, la fel PDL+PPDD nu-i Opoziție. E ca la Caragiale: avem Opoziție, dar ne lipsește cu desăvârșire.
A doua chestiune: Camera Deputaților numără 395 de membri. Numărul de voturi la moțiune a fost de 293. Vreo 102 deputați dau cu minus, dar nu și pe statele de plată.
