Charles Baudelaire, Paradisurile artificiale:
„Iată deci fericirea! Atât cât încape într-o linguriță! Fericirea cu toate bețiile, nebuniile, copilăriile ei! Poți s-o-nghiți fără teamă; n-o să mori din atât. Organele tale fizice nu vor fi în niciun fel vătămate (…). Mâine o ușoară oboseală nervoasă.”
„Nimeni nu se va mira că un gând final, suprem, țâșnește din creierul celui ce visează: Am devenit Dumnezeu!”
