Diavolul din cauza căruia românii au părăsit biserica din Bretea Română peste noapte

Am mai spus-o și cu altă ocazie: cele mai frumoase drumuri pe care le faci sunt cele unde greșești undeva și ajungi unde nu te aștepți. Încercând să ajungem la Sântămaria Orlea, la doi kilometri de Hațeg am dat, în localitatea Bretea Română peste un pod rupt. Dacă podul de pe râul Strei nu era rupt în două, nu ajungeam să vedem biserica din localitate. Dar până la biserică, trebuie să fac câteva precizări în legătură cu podul. În Bretea Română am ajuns pe 19 aprilie 2015, iar despre pod am citit că ar fi rupt încă din februarie 2014. A trecut un an și nu s-a întâmplat nimic. Aici intervine comicul situației: știrea despre pod am găsit-o pe Mediafax, iar unul dintre reprezentanți autorităților care a făcut declarații presei despre incidentul în urma căruia două mașini au rămas suspendate într-o noapte pe podul de pe râul Strei se numește Vasile Potecă. Așa da: Potecă trimite oamenii să inspecteze podul rupt.

Tot de comic ține și faptul că venind dinspre Costești treci prin Ocolișu Mare ca să ajungi în Bretea Română 😉

Revenind la biserică. Puținele surse nu m-au lăsat să îmi fac o imagine de ansamblu despre biserica din Bretea Română. Clădirea, aflată acum în paragină, ar data din secolul al XVIII-lea. În sat au existat și o numeroasă populație maghiară, dar care au dispărut cu timpul. Biserica reformată se afla în centrul satului, iar plecarea maghiarilor a lăsat semne vizibile (clădirea bisericii a început să se deterioreze). În anul 1978 credincioșii ortodocși au cumpărat biserica reformată și au renovat-o, transformând-o în lăcaș de cult ortodox. „Noua” biserică a fost sfințită în anul 1981. Biserica veche, ortodoxă, a fost lăsată în paragină, chiar dacă în curtea ei se află cimitirul satului.

Știți care este paradoxul situației? Vechea biserică a fost abandonată, dar tot turnul ei este cel care veghează împrejurimile, fiind vizibil de la depărtare. Mai multe, turnul bisericii abandonate este „vedeta” pozelor din diferitele pliante de promovare a comunei.

Ruinele bisericii din Bretea Română sunt recomandate ca obiectiv turistic în mai multe pliante și materiale informative, chiar și online, ba chiar și pe site-urile administrative din județul Hunedoara, dar nu ai niciun indicator către ele și nici nu găsești informații despre ruine sau despre ce s-a întâmplat cu biserica.

Interesant este că imediat ce intri în naos, în partea dreaptă a zidului de intrare se văd urmele picturii unui drac ținând în mână un potir. În interiorul bisericii se mai pot observa urme ale picturii (un fragment dintr-o reprezentare a Fecioarei Maria), dar și faptul că picturile naive vechi au fost acoperite de către un brâu pictat cu elemente tradiționale. Cine știe, nu am stat de vorbă cu sătenii din Bretea Română, poate că localnicii s-au grăbit să părăsească biserica tocmai din cauza acelui diavol sau a vreunui blestem local. În lipsa unor informații prefer să cred că biserica ortodoxă din Bretea Română a fost abandonată din cauza acelui drăcușor. Nu de asta s-o fi rupt și podul de pe râul Strei, aflat la nici 500 de metri de ruinele bisericii.

În urmă cu 35 de ani biserica era plină de oameni, nu de bălării

Ușa din lemn de stejar a supraviețuit trecerii timpului

La ruinele bisericii din Bretea Română se poate ajunge cu mașina chiar până în fața porții. Trebuie trecut doar un scurt podeț de lemn

Nu doar biserica s-a transformat în ruine, ci și zidul de piatră ce o înconjura

În cimitirul din jurul ruinelor se zăresc numeroase cruci ale tinerilor care au murit în al Doilea Război Mondial, cum este cea de mai jos

Vă recomandăm:

• Documentarul „Biserici fortificate ale sașilor din Transilvania” produs de Noi Media Film (cu subtitrare în română, engleză, franceză, spaniolă, italiană, germană). Click pentru a-l comanda.

• Abumul „Transilvania” de Florin Andreescu: Acest album de lux oferă o perspectivă completă asupra regiunii Transilvaniei, neignorând niciuna dintre faţetele sale. Identificată cel mai adesea cu burgurile clădite după model german şi bisericile fortificate, Transilvania înseamnă mai mult decât atât. Descoperiţi celelalte atracţii ale sale în acest album inedit! Click pentru a-l comanda

• „Istoria Transilvaniei” de Ioan-Aurel Pop și Ioan Bolovan: „Toleranţa” transilvană a însemnat, în funcţie de realitate, dar şi de interpretarea fiecăruia, acceptare şi respingere în acelaşi timp, primire şi excludere, egalizare şi segregare, dând societăţii o formă şi o funcţionare sui generis. Cartea aceasta îşi propune să arate cum s-a putut produce acest lucru de-a lungul timpului, care au fost priorităţile şi cum au evoluat lucrurile deopotrivă în context local, regional, naţional şi european. Click pentru a o comanda

• „Transilvania. Un patrimoniu în căutarea moștenitorilor săi” de Sergiu Nistor