După cum am promis săptămâna trecută, în fiecare marţi descoperim câte ceva din istoria Iaşului. Astăzi este rândul Palatului Braunstein, clădirea somptuasă de la intersecţia străzii Cuza Vodă cu Bulevardul Ştefan cel Mare, o clădire cu o istorie zbuciumată, lăsată în paragină în ultimii ani, dar care se pregăteşte să (re)intre în circuitul turistic şi cultural al Iaşului.
Este una dintre clădirile simbol ale Iaşului, situată la kilometrul o al oraşului, dar asupra vechimii Palatului Braunstein nu s-a căzut de acord: în vreme ce unii spun că datează din anii 1840, alţii spun că a fost construit în anii 1900. Clădirea a fost naţionalizată în perioada comunistă, iar camerele palatului au fost împărţite ca apartamente sociale. Palatul Braunstein este format din trei etaje şi parter. Întregul imobil are o suprafaţă construită desfăşurată pe 2530 de metri pătraţi. Fundaţia clădirii este realizată din cărămidă şi piatra, pereţii sunt din cărămidă. Actualmente parterul şi o parte a primului etaj este închiriat unor societăţi comerciale.
În catalogul monumentelor istorice şi de arhitectură din România Palatul Braunstein este descris ca fiind sala de expoziţii a Uniunii Artiştilor Plastici, cu locuinţe la etaj. Este datat la sfârşitul secolului al XIX-lea şi catalogat ca având importanţă istorică B, cod LMI IS-II-m-B-03837.
Având în vedere că Adolf Braunstein, evreul care a construit clădirea a trăit între anii 1842-1922, cade ipoteză că palatul a fost construit înainte de mijlocul secolului al XIX-lea. În catalogul întreprinzătorilor evrei din Moldova, Adolf Braunstein figurează ca proprietarul unor prăvălii de haine de pe Strada Mare (astăzi Bulevardul Ştefan cel Mare) în anul 1884.
În anul 1915 este inaugurată Cupola, iar palatul este gazda unei expoziţii de artă (printre obiectele expuse s-a numărat tabloul „Pax” semnat de Octav Băncilă)
Palatul Braunstein a avut trei perioade de cumpănă, cărora le-a rezistat:
– anul 1932, când Iaşul a fost indundat şi multe dintre clădirile vechi din oraş au fost complet distruse;
– bombordamentele din anul 1944, în timpul celui de-al Doilea Răbzoiu Mondial;
– cutremurul din 1977, când clădirile vechi ce au rezistat inundaţiei din 1932 si bombardamentelor din 1944, au cedat.
Prin anul 1920, la primul etaj al clădirii funcţiona sediul Partidului Ţărănesc.
Prin anul 1935, la parter era magazinul de bijuterii „Cristal”, la etaj sediul Partidului Ţărănesc.
Prin anii 1970 a fost sediul magazinului „Victoria”
Clădirea a funcţionat şi ca hotel de lux, imediat după ce a fost construit. Clădirea a mai găzduit, printre altele, „Farmacia Braunstein”, sedii de bănci, redacţii de ziare sau partide politice.
Poate te interesează cartea „Iașii de odinioară” (transportul este gratuit)
După anul 1989 moştenitorii lui Adolf Braunstein au cerut retrocedarea clădirii, de atunci existând „un răboi” între Primărie şi moştenitori. situaţia s-a rezolvat (oarecum) primăvara aceasta: Primăria a câştigat în justiţie dreptul de a administra clădirea, dar trebuie să plătească moştenitorilor despăgubiri în valoare de 1.4 milioane RON. Având în vederea situaţia în care se află Palatul, Primăria va încerca renovarea clădirii prin fonduri europene, iar locatarii să fie mutaţi, astfel încât Palatul Braunstein să intre în circuitul turistic şi cultural al Iaşului.
VEZI AICI MAI MULTE IMAGINI CU PALATUL BRAUNSTEIN
Palatul Braunstein şi Hotel Traian sunt singurele clădiri din zona Piaţa Unirii construite la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX care au rezistat până astăzi.
LEGENDE ŞI CLĂDIRI DIN IAŞI: BOLTA RESTANŢIERILOR DIN COPOU
O legendă urbană spune că Adolf Braunstein a construit Palatul în dorinţa de a deţine o clădire mai mare şi mai grandioasă decât Palatul Cuza (astăzi Muzeul Unirii de pe strada Lăpuşeanu)
excelent site
mă bucură feedback-ul dumneavoastră 🙂